16 ianuarie 2013 |

Iarta-mi neputinta


Iarta-mi neputinta
N-am cum sa te alung
Mi-e incarcata constiinta
Prefer sa ma ascund
~
Iarta-mi neputinta
Sa te chem nu pot
Prea grea e suferinta
Ce-n inima o port
~
Iarta-mi neputinta
Si-al trupului  pacat
Dar mi-a disparut credinta
Din sufletul intunecat
~

Iarta-mi neputinta
Si cuvintele ce ranesc
Asta mi-e sentinta
Cat am sa traiesc


Fara virgula si punct
Doar spatiu  si atat


12 vis(e):

Denisa spunea...

trist :-<

Brandusa spunea...

Iarta-ma indiscretia...iarta-mi dojana...cand o sa tac nu voi mai fi eu.Pana atunci te rog sa ierti si sa zbori !

...ღ...Dream...ღ... spunea...

Denisa,uneori asa stau lucrurile

...ღ...Dream...ღ... spunea...

B. am iertat pe multi si am iertat multe
iar azi aripile imi sunt frante
nu pot pe mine sa ma iert
si greselile sa mi le indrept

Anonim spunea...

Draga T.
Te iert de toate si de tot... pentru ca nu am ce sa iert, dar sufletul mi se zbate in tacere asteptand a ta mangaiere. Mi-am procurat aripi din cerul instelat sa iti pot fi al tau inimii de neuitat, mi-e greu si urlu in tacere... cum fiecare pana imi piere. Am invatat sa zbor doar pentru tine si nu cer nimic, nici macar un colt de paine. Stii prea bine ca nu o sa ma las. Sa nu fi trista, nu vreau sa produc durere. Iarta-ma ca ti-am cerut sa ma alungi sau sa ma chemi dar nu imi intelegi suferinta. Eu, o sa te astept cu drag, asa cum mi-ai fost de-o vreme, si inima o sa imi tresara la fiecare semn de-al tau... Te rog, intinde-ti aripile si zboara chiar daca zborul nu o sa il facem impreuna.
O sa privesc spre cer...
Al tau, mereu A.

AndreeEA spunea...

Superb .. ca de foecare data :)

AndreeEA spunea...

Fiecare* ( imi cer scuze )

...ღ...Dream...ღ... spunea...

A.
Aripa mi-e rupta toata
Nu stiu de voi mai zbura vreodata
Iar cuvintele de prisos sunt acum
Cand sufletu-i transformat in scrum
Cand greseala la fel e mereu
Si nu pot iesi din acel careu

*In locul punctelor de la sfarsit
E un spatiu ravasit
Inconjurat de singuratate
Si vise abandonate

...ღ...Dream...ღ... spunea...

Mersi AndreeEA si bine ai revenit :)

Anonim spunea...

Draga T.

Sunt eu, ce inima i se imbata de fericire la fiecare semn de nemurire... Te crezi singura in aceasta lume unde mai sunt ca tine, mai sunt pene ravasite pe podea... Ah, si inima mi-e bolnava si mintea nu mi-e bine decand de pe ale ei meleaguri tu nu ai mai plecat... oare ce sa fac eu in aceasta situatie cand sunetele inimii nu imi dau pace? sunt doar cuvinte ce am renuntat la ele si acum nu imi dau pace... Si de ce ai fi trista cand sunt langa tine? Si de ce sa gresesti mereu cand eu nu sunt altii? Nimic nu mai depinde de mine in acest nebun joc al sortii...
Ti-e frica? ca mie mi-e frica tare...
Al tau, A.

Kristin spunea...

Ma iartă că sunt seri
in care-mi impart mâinile
intre liniştea ta
şi sufletul meu.
Şi atunci rămân ciuntă,
tristă si fericită,
iar somnul nu ma poate găsi
neştiind dacă-i chemarea mea
sau e chemarea ta,
dacă e vis sau e dorinţă.
Iar dimineţile,
cu ochii mijiţi,
deschişi către lume,
pe tine te văd, doar pe tine
şi nici lumina zilei nu reuşeşte
să te ascumdă in uitare...

....ღ...Dream...ღ... spunea...

Kristin bun venit!Parca ma regasesc in versurile tale :)

Trimiteți un comentariu