3 ianuarie 2013 |

Un fel de luceafar...

Din aripi zborul mi l-ai rupt
Si-n praf de stele mi l-ai prefacut
Apoi pe cerul instelat
Din razbunare l-ai aruncat

M-ai lasat printre oameni un muritor
Fara sperante,vise sau viitor
Si razbunarea mai crunta sa-ti fie
M-ai lasat sa traiesc ani o mie

Si fiecare zi ce-o am e un chin
Plina de planset,oftat si suspin
Ca am indraznit un suflet de om sa iubesc
Si pentru asta toata viata am sa platesc

Si plang si ma rog in fiecare seara
Sa mai pot zbura macar o data...iara
Greseala sa-mi pot cumva indrepta
Din lumea asta fara pacat sa pot pleca
   


Fara  virgula si punct
Doar spatiu si atat

5 vis(e):

Anonim spunea...

Sa pleci?E cam greu,dar daca chiar iti doresti,poate se va intampla.

Brandusa spunea...

Steaua frumusetii si-a bunatatii...ei ii este dat sa sufere nitel, dar e si va fi iubita :)

...ღ...Dream...ღ... spunea...

Denisa...eu nu imi doresc sa plec,ci "acel luceafar" isi doreste lucrul asta..toate la timpul lor ;)

...ღ...Dream...ღ... spunea...

B. Oare asa sa fie..sau e o alta amagire? :)

Kristin spunea...

Intinde-mi mâna peste timp şi zare,
Intinde-o peste constelaţii, pe sub nori
Şi vino langa mine-n ceas de noapte
Şi pleacă dimineaţa, până-n zori!

Trimiteți un comentariu